Candva mi s-a spus si mie ca sunt fitzoasa…Cred ca persoana respectiva isi dorea foarte tare sa ma jigneasca. Culmea, nu m-am simtit! Trebuia?? Hehe, stiu persoane cu duiumul care mi-ar spune si azi, acelasi lucru, doar ca sa ma faca sa ma simt prost..sau poate..proasta! Dar din pacate, fitzosenia, e mai mereu confundata cu altceva. In Romania oamenii nu cunosc termenii…Imi pare rau ca generalizez, dar din pacate, asa e. Ma intreb cand o sa avem curiozitatea sa aflam cu exactitate ce inseamna cuvintele pe care le folosim. Nu de alta, dar fitzosi, suntem cu totii in anumite contexte. Pentru ca daca o sa ne uitam putin in “oglinda” o sa constientizam ca asa e si ca la un moment dat avem si nevoie sa ne dam putin in stamba cu chestia asta.
Mie imi plac adevaratii fitzosi, sunt “material” de studiu! De cand eram in scoala imi placea sa stau mai deoparte si sa observ cum “construiau” fitze ca sa iasa in evidenta. Ca sa fie cat mai populari. Iar intr-un liceu de arta, cum eram eu, era una din preocuparile primordiale. Cam cate fitze pe centimetru patrat trebuia sa ai ca sa te bage lumea in seama? Mi-aduc aminte de cum “trebuia” sa te imbraci ca sa ai “prestanta”, de cum trebuia sa mergi pe sala ca sa nu treci neobsevat, de cum trebuia sa vorbesti, ce expresii sa folosesti, ca sa ai “trecere”..si cate si mai cate! Fitze studiate la marea arta! Fitze de bon-ton..ca sa zic asa. Daca stateai in “banca ta” erai un neica-nimeni, un (o) neobservat(a)…Ce mai, nu existai. Ultima fitza pe care eu am prins-o in liceu, era sa chiulesti cu aia mai mari si sa stai sa ii asculti cum rag, cantand inimaginabil de prost, la chitara! Da, dar trebuia sa faci si fitze in timp ce se desfasura “spectacolul”. Sa te-arati usor nemultumit de ce auzi si sa dai de inteles ca oricand TU, si numai TU, ai fi mult mai smecher decat solistul! Daca aveai noroc, nu-ti punea nimeni chitara in brate sa demonstrezi, dar daca nu, trebuia sa dai dovada de mare arta si de mare fitza sa te scoti…tot cu o fitza. “Hai baaaah, ca nu cant pe chitara altuia. Am chitara de 200 de dolari acasa. Aia chitara bengoasa. Nu vechitura asta!”
Aaaa..si sa nu uit! Vopseaua de par..Colegele mele aveau fitza asta din clasa a 8-a. Eu eram asa de depasita, incat am trecut neobservata prin liceul de arte. Ma uit insa acum la fostii mei colegi. Fitzosii de altadata..cei din linia intai; cei cu masini bengoase si bani cu tarla; cei care nu vorbeau cu tine decat de “sus”; cei care radeau pe la colturi de bunul tau simt si cei care spuneau ca numai ei v-or ajunge departe.
E randul meu sa zambesc pe sub mustati…Vaaaai mama lor!
SPUNE SI TU, NU FITZELOR
Popularity: 71% [?]
